Nu ne poți salva pe toate și din
câte știu, nici nu ne dorim uneori a fi salvate. Căci deși îți
putem părea delirante și aberante, retina-ți este subiectivă: nu
suntem toate la fel. Nu ne poți atinge și vindeca, nu ne poți
mângâia și bucura, nu ne poți mustra și învăța, nu ne poți
lăsa și proteja. Căci deși îți putem părea comune și simple,
rațiunea-ți joacă feste: nu suntem toate la fel. Nu ne poți
controla și nu-ți suntem previzibile. Căci deși îți putem părea
metodice și în esență echivoce, corpu-ți devine slăbit: nu
suntem toate la fel.
Și totuși, toate simțurile te
îndreaptă în aceeași direcție. Luptă-te cu tine, scrâșnește
din dinți, strânge din pumni și înfige piciorul, ancoră, în
pământ, pentru că adevărul este că nu ne poți salva pe toate și
respiră, pentru că de multe ori nu ne dorim a fi salvate.
Luptă-te cu tine și când ne vezi,
lasă-ne să-ți tăiem calea fără a te ignora. Luptă-te cu tine
și când ne întâlnești, lasă-ne să-ți vorbim fără a te
întreba. Luptă-te cu tine și când ne intersectăm, lasă-ne să-ți
zâmbim fără a te privi.
Scrâșnește din dinți și când
greșim, lasă-ne necorectate. Scrâșnește din dinți și când ne
împiedicăm, lasă-ne neobservate. Scrâșnește din dinți și când
ezităm, lasă-ne îndoielnice.
Strânge din pumni și înfige
piciorul, ancoră, în pământ, pentru că uneori, doar uneori vrem
să fim lăsate: nu ne lua de mână, nu ne mângâia, nu ne însoți,
nu ne urmări, nici măcar cu privirea.
Și totuși, toate simțurile ne
îndreaptă în aceeași direcție. Luptă-te cu noi, scrâșnește
din dinți pe canapea lângă noi, respiră adânc și relaxează-ți
corpul stând cu capul pe coapsele noastre și privindu-ne în ochi.
Luptă-te cu noi și... fii cu noi! Fii cu noi, nu împotriva
noastră. Pentru că din câte știu, de cele mai multe ori suntem
noi însene împotriva noastră: punându-ne piedici, etichete și
limite. Pentru că din câte știu, nu ne poți salva pe toate, dar
când o găsești pe cea care-ți dă curaj și speranță, o ții. O
ții strâns și-o lași să-ți plângă pe umăr, pentru că zilele
ei furtunoase, îți vor fi ție briză. O ții strâns și-o lași
să-ți ude tricoul și să ți-l murdărească cu mascara, pentru că
neliniștile ei îți vor fi ție simfonii. O ții strâns și n-o lași.
Comentarii
Trimiteți un comentariu